Inca un tren...

De mic copil, imi placeau avioanele, imi amaintesc cum imprumutam carti de la biblioteca scolii unde invatam, carti cu si despre avioane. Visul meu era, ca in momentul in care o sa cresc, o sa fiu pilot.

Timpul a trecut, iar avioanele nu ma multumeau, vroiam altceva, jurnalist (si visul e pe cale sa se implineasca), in fine, vreau sa scriu povestea cu trenul...

Era toamna, Ceausescu a fost anihilat, libertate in Romania, democratie...o mama lasa dulceata in seama copiilor mai mari, si pleca in "gara" numita maternitate, pentru a lansa in viata un calator.

Anii trec, si calatorul urcat din gara numita maternitate, cu bilet pentru o calatorie nelimitata, dar o destinatie sigura: MORMANT!!!

Zi dupa zi, calatorul trece prin diferite gari, multi controlori ii verifica biletul, pe spatele biletului sta scris:"Esti al meu!!!Te astept in gara numita Cer, dar ai grija la "hoti", sa nu iti fure biletul, in gara numita "Aruncare", arunca bagajele tale,arunca rautatea, gandul de razbunare, ingrijorarile si tot ce te poate face sa nu mai ajungi la Mine." Isus!!!

Drag cititor, "cumparati" bilet cu destinatia "cer", indiferent daca exista legatura directa, sau nu, indoaie biletul, introdu-l in buzunar, dar in fiecare zi, citeste instructiunile de pe spatele biletului, si eu vreau sa iti urez:"Calatorie placuta", si sper sa ne vedem in gara numita "cer".

Calatorie placuta!!! Binecuvinatari...Eutih

20

"Nu e important numarul zilelor, ci ceea ce faci in ele" - EH...

Viata, m-am tot gandit, cum sa o definesc, si din multimea de ganduri, ce au strabatut "materia cenusie"(sper ca mai am), am ales una, care ar fi cam asa:" Viata este un ansamblu de fenomene, caracteristice unui organism, sau perioada dintre nastere si moarte a cuiva...", asta inseamna viata.

Faptul ca traim, sau ca existam, se datoreaza unui fapt, unei intamplari si ca viata ne ofera atat satisfactii, cat si neimpliniri, viata ne ofera ocazia de a visa si de a implini sau nu visele, viata ne ofera sansa de a iubi, sau a avea ura pe cineva, indiferent care este pozitia noastra fata de viata, ea exista, si noi...existam.

Ma uit in urma, acum, si vad vise, teluri, idealuri, vad actiuni personale, impulsuri primite, ganduri, toate astea pozitive sau nu, au invadat propria-mi fiinta, ducandu-ma in postura de a-mi crea sau nu un caracter, si aici este esenta vietii: Caracaterul

Spuneam odata ca "Caracterul, este ceea ce esti.", si da-mi voie sa iti spun ca asa este.

Ma uit in urma la clipele in care puteam sa nu mai fiu, si azi, azi sunt aici, si am schimbat prefixul...

Pe aceasta cale, vreau sa multumesc lui Dumnezeu, pentru grija Lui, pana acum, si de-acuma inainte..., mamei male, care mi-a insuflat Legile lui Dumnezeu, tatalui meu, pentru sfaturile lui, nepretuite...fratilor si surorilor mele(Ana - Mi-ai fost o profesoara de nota 10, Sara - Grija ta pentru viata mea, imi da inspiratie, Joseph - Multumesc ca m-ai luat cu tine la munca, Ionut - multumesc pentru sfaturile si incurajarile tale si Lidia - multumesc ca ma incurajezi, si ma critici in acelasi timp, un prieten ca tine, ma ajuta enorm)

Multumesc voua, tuturor pentru incurajari, pentru gandurile bune, pentru critici, pentru tot...mentionez aici pe: Andrei, Crina, Raluca, Chris, Mihaela si Daniela, Damaris, Mario, Sami, Chris, Maria, LIvia, etc - Binecuvantari...>:D<

Eutih Hurezan