Mirosul cojilor de portocale ma fac sa tresar, multimea concertelor de colinde, ma fac sa imi dau seama ca se apropie ceva special, amintirile din serile colindelor pe meleagurile salajene, jocurile din serile petrecute in mijlocul tinerilor, mirosul prajiturilor cu nuca de cocos, mireasma carnatilor romanesti ce strabatea toata strada fac si mai melancolica starea mea dinaintea acestor sarbatori.Imi aduc aminte de cozonacii proaspeti cu nuca sau mac, pregatiti de mama si surorile mele, imi aduc aminte de sentimentul trait in noptile de colindat, energia consumata nu se poate egala cu experientele traite uneori pe strazi pline de zapada, pe muzica melodioasa de acordeon si chitara...
Azi sunt aici, departe de prietenii in jurul carora am crescut, departe de chipul cald al parintilor, departe de clipele frumoase traite in mijlocul familiei de sarbatori.
Suntem amagiti ca vom fi fericiti cu o mie de euro pe luna, asa ca alegem sa muncim, sa muncim fara sa simtim din toata inima ca este Craciun, ca Isus a lasat cerul pentru noi.
Voi fi aici, de data aceasta! Tousi voi fi si acasa!...cu gandul si speranta ca, candva, ne vom intalni, iar dincolo de tot ce inseamna bani si averi, sunt gesturi de omenie, clipe de mici bucurii in familie, implinire sufleteasca si pacea pe care o da doar Isus de sarbatori.
Va doresc tuturor, Sarbatori fericite!, iar ca sa le ai, nu uita ca ai nevoie de Isus, in casa ta, in familia ta, in inima ta! Eutih
