Ingrijorarile...(1)

Cred ca toti stim ce este o ingrijorare, si ma refer aici la starea de neliniste, de tulburare pe care o simti cand nu poti sa dormi, si trebuie sa spun ce inseamna ingrijorare pentru un copil de scoala generala, intrebandu-l ce inseamna ingrijorare pentru el, mi-a raspuns cat se poate de serios:"Frate educator, ingrijorare inseamna atunci cand, vin acasa cu nota 5 la romana", imi spunea un copil la scoala duminicala.

Asadar, am observat prima actiune a noastra in fata problemei, este sa ne ingrijoram, si o facem cand calatorim, cand meditam, cand vorbim, cand luam micul dejun, la cafeaua de dimineatza, la cumparaturi, noaptea cand ar trebui sa dormim si cel mai trist e ca ne ingijoram si la repetitiile pentru cor, in timpul predicii, sau cand citim postarile astea de pe blog.(nu stiu de ce isi mai pierd astia vremea sa tot scrie aici...)

Azi veneam cu unul dintre cumnatii mei spre Zalau, si ii spuneam parerile mele despre ingrijorare, si ii spuneam ca nu ma mir ca fratii dorm in biserica, probabil una din cauze este calitatea deosebit de slaba a predicilor, dar cred ca una din cauze este ingrijorarea si ma refer aici la noptile albe, la oboseala acumulata si la sforaiala pe scaunele confortabile din biserica.

Desi avem promisiunea lui Dumnezeu ca ne poarta de grija, noi tot ne ingrijoram pentru probleme minore, ingrijorare de la copiii pana la marginea gropii.

Cred in Dumnezeul care ne transmite prin Petru, prin Psalmi, ca se ingrijeste de noi, ca lucreaza, ca ii pasa de noi, de cele mai mici probleme ale noastre, si ce e mai trist e ca in ingrijorarile noastre ne ingrijoram si pentru altii, iar tinem la ingrijorari ca la ceva de valoare... Eutih Hurezan

Urmeaza partea urmatoare...