Bucuresti

Pe 28 februarie, am participat la un congres pe tema politica in Bucuresti, la Casa Poporului, fiind fascinat de imensa cladire...

Am pornit sambata la ora 21 din Zalau, si am ajuns la Bucuresti dupa ora 4 dimineata, langa mine o doamna trecuta de 45 de ani, dormise mai bine de jumatate din drum, iar acum o priveam cum doarme fara nici o grija, pe scaunul de langa mine, in parcare.

Eu, auzisem de talharii care se produc in Capitala, oricum, sora-mea mai mare si mama, imi spusesera sa am grija, insa, tot nu puteam adormi, asteptam din moment in moment acei "baieti cu musteata si palarie" sa apara si sa ia soferul la intrebari, mai ales ca nu eram "de-al lor", si masina neinmatriculata in Bucuresti.

M-am uitat la sofer, dormea, la femeia de langa mine, dormea, pe scaunul din fata mea, un domn de aproximativ 45 de ani, dormea dus, langa el, un director al unei firme, sforaia fara nici-o grija, doar eu, adolescentul de 19 ani, asteptam sa se intample ceva, mai ales ca stateam chiar langa geam.

M-am uitat iar la sofer, auzisem ca are experienta mare, si am hotarat sa dorm, am zis repede o rugaciune, am pus haina spre geam, m-am facut cat de cat confortabil si am adormit.

Dimineata, doamna de langa mine, m-a trezit, deoarece trebuia sa ne primim portia de cafea, sa mancam si apoi sa mergem la congres, dar eu m-am speriat tresarind.

Cei din microbus, s-au amuzat de mine, povestindu-le frica mea cu privire la aflarea mea in Bucuresti.

Atunci mi-am adus aminte ca nu am zis Domnului despre frica mea.

Aproape ca adormisem pe scaunul confortabil din sala unde ne aflam, cand s-a ajuns la finalizarea discutiilor si actiunilor de-acolo, terminandu-ne misiunea pentru care am plecat in "Micul Paris",scriind chiar o scrisoare lui Dumnezeu, pe care o sa o postez mai incolo, ne-am si intors spre casa, multumindu-ma ca am vazut cea mai mare cladire din Europa, si a doua din lume dupa Pentagon, pentru ca am schimbat cateva cuvinte cu "Piedone" si am vazut pentru prima data Bucurestiul.

Mi-a placut foarte mult, Valea Oltului, e incredibil de frumoasa, cat si orasul Sibiu.

Cand am ajuns aseara la Zalau, I-am multumit Domnului pentru protectia Lui, pentru Dragostea Lui, si pentru ca a fost cu mine pe tot parcursul deplasarii...