La multi ani, Romania!

Era o iarna foarte friguroasa, iar eu stateam cu nasul lipit de geamul rece, ascultam la radio, cantecele patriotice, interpretate de anumiti artisti.
Auzisem de cantarea Romaniei, de speranta Romaniei, de viitorul Romaniei, iar mai tarziu una dintre cele mai dragi doamne din viata mea, imi spunea deseori ca eu sunt viitorul Romaniei.
Pe 1 decembrie 2007, la Casa de Cultura a Sindicatelor, castigam primul premiu in cadrul ''Speranta pentru Romania'', interpretand cantecul ''Desteapta-te romane''.
Romania, este mama care ne-a dat viata, iar noi copiii ei, am promis ca nu-i vom murdarii acest nume!
Una dintre fazele care m-a facut rusinos ca sunt roman, s-a intamplat in Romania, undeva cu 2 luni in urma, cand, la un schimb valutar, am primit in plus 30 de lei, m-am intors inapoi, sa ii dau banii, iar doamna de acolo, a pus mana pe telefon, sa sune la televiziune, spunand ca, acest lucru se intampla foarte, foarte rar!
Am refuzat ca comunic cu cei de la televiziune, gandindu-ma ca, daca un caz ca acesta trebuie publicat, am ajuns destul de jos!
Romania este tara in care m-am format ca si slujitor, asadar, voi lupta pentru neamul meu! Oriunde as locui, inima de roman o sa bata in pieptul meu!
Romania este tara, unde locuiesc prietenii mei, unde sunt fratii mei, familia mea. Romania, te iubesc!, desi a trebuit sa imi iau hainele in geanta, si sa muncesc pentru niste oameni reci si ursuzi, departe de familia mea, departe de prieteni, dar aproape de Dumnezeu!
Romania, nu pot uita serile de vara in care jucam rummy, sau fotbal, nu pot uita serile de iarna, in care stateam langa soba, si ascultam povesti si colinzi fumoase!
Romania, multumesc pentru tot!