Incurajarea - partea 1

Traind in lumea de azi, nu e nici un secret ca avem nevoie de incurajare.

Fara indoiala ca cunoastem fiecare oameni suferinzi de patima depresiei, iar leacul ei, fara indoiala este INCURAJAREA.

Venind de la scoala, cu nota 3 in carnetel, cu probleme mari in viata, cand cei din jur parca nu te mia inteleg, cand si soarele iti este ascuns de nori, cand si lucrurile altadata frumoase, devin stresante, cand mama are punctul ei de vedere si tu taman invers, cand cei de la "Lauda si inchinare" sunt pe o alta lungime de unda, cand pianistul vrea sa urce cu o gama, cand bancomatul parca nu vrea sa dea si ultimul salar, cand pensiile au intarziat, cand iubitul sau iubita da semne ca vrea altceva, cand parca si Dumnezeu nu mai raspunde, devi stresat(a). Nu-i asa?

Vrei o schimbare in bine, iti doresti sa duci o viata buna, sa ai cel mai frumos iubit din biserica, sa ai cele mai bune note din clasa, sa ai cati mai multi bani, sa poti merge unde vrei si cand vrei, sa iti traiesti viata dupa propriile coordonate, si la un timp vezi ca totul este neprielnic pentru visul tau de a-ti trai viata! Oare de ce?

Devin stresanti tinerii din biserica, fata pe care ai pus tu ochii are iubit, fratii nu te mai inteleg, esti marginalizat, nu ai hainele pe care ti le doresti, ceasul pe care l-ai vazut in vitrina unui magazin de firma, parfumul scump din catalogul pe care l-ai vazut la una dintre colege, etc. Toate acestea duc la descurajare, la deznadejde, la depresie, etc.

Vreau sa iti dau o veste buna! Exista leac si pentru cauza ta!

Dumnezeu are putere sa schimbe situatia! Lui nu-i place sa te vada intristat, El vrea sa fi fericit, ii pasa de tine, de cauzele tale..."Totus Domnul asteapta sa Se milostiveasca de voi, si Se va scula sa va dea indurare, caci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toti caica nadajduiesc in El"(Isaia 30:18)

Noi oamenii ar trebui sa fim soli ai incurajarii, adica oameni potriviti la timpul potrivit dar si la locul potrivit!

Vreau in cele ce urmeaza sa va povestesc o experienta de-a mea traita recent, cand ajutorul mi-a fost trimis la momentul potrivit!

Traisem una din lucrurile amintite mai sus, si eram foarte trist in inima mea!

Cautam o scapare, un mod de a evada din temnita deznadejdii, legat in lanturile descurajarii, din celula unde eram privat de libertarea de a fi fericit, nu vedeam soarele eliberarii mele din starea grea in care eram.!Am cautat scapare la unul din prietenii mei, dar...dezamagirea m-a cuprins si mai tare.

Era seara si nu intelegeam cum poate sa se intample acele lucruri! Din oras plecam impreuna cu fratele meu inspre casa in care am copilarit!

Am adormit greu, dar am adormit! M-am trezit de dimineata!

In urmatoarea dimineata m-a sunat unul dintre prietenii mei, m-a intrebat ce fac, eu i-am raspuns ca sunt in regula, insa mare mi-a fost mirarea cand prietenul acesta, mi-a zis ca nu e adevarat, ca imi cunoaste vocea, si sunt trist!

I-am povestit totul!

M-a incurajat intr-un mod in care, cam rar, sa te incurajeze cineva!

I-am multumit pentru incurajare, si inima mi s-a umplut de bucurie!

M-am intrebat apoi ce s-ar fi intampla daca prietenul meu, nu era la locul potrivit si la timpul potrivit?

Nu stiu exact, dar nici nu vreau sa imi imaginez!

Va urma...