Bun venit!

Spune-mi pe ce blog esti, ca sa-ti spun cine esti!

vineri, 8 octombrie 2010

Scrisoare de la Campeni

Am fost surprins sa primesc o scrisoare din Campeni, judetul Alba, la expeditor, scria cam asa" Zambeste, ai motive sa zambesti". Am un prieten Paul, acolo, si ma gandeam ca e cam plictisit sa tasteze, si s-a apucat sa imi scrie scrisori, dar...surpriza...odata cand l-am vizitat, ma conduse intr-o familie, acolo aveam sa fiu suprins ce vad, o femeie de aproximativ 45-50 de ani, zambea, desi cu doar doua luni isi conduse sotul pe ultimul drum, o tanara de 17-18 ani, zambea si ea, mai apoi un copil de 12-13 ani, zambind. Am lasat capul jos, nestiind ce sa inteleg. Paul salveaza situatia si imi povesteste despre incercarea grea, prin care trecuse familia respectiva... Cristina, tanara de 17-18 ani, decise sa imi scrie, si am ales sa public aceasta scrisoare, o gasiti mai jos! Lectura placuta!   
                     
Draga Eutih,


In primul rand, multumesc Domnului pentru faptul ca, mi-a dat ideea de a-ti scrie o scrisoare, in care sa imi exprim dorul, ce-l port tatalui meu.
Multumim enorm pentru ca ai vizitat familia noastra, mami si Ionut, iti transmit salutari calde, si dorinta de a ne mai vizita, esti asteptat cu caldura, oricand!
Cum esti cu piciorul? Care mai e viata ta?
Mamei, i-a mai trecut durerea, cred ca Dumnezeu, o sa vinedece ranile produse de moartea tatei, si cred ca Dumnezeu ne ajuta sa trecem peste aceasta. Mi dor de cer, de tata, si stiu ca o sa vina ziua  cand il voi strange iar in brate.
Multumesc mult pentru efortul tau de a nu ma lasa in pana de credit, cand aveam mare nevoie, Multumesc!
Vreau sa iti spun sa ai grija cu piciorul, ai grija la trenuri, sa purtati vestele reflectorizante sa fiti vazuti din timp. Iarta-ma ca iti dau sfaturi, dar esti o persoana speciala pentru noi.
Imbraca-te mai gros, ca e frig afara, si sa nu te imbolavesti.
Domnul sa se indure de cauza pe care o aduci inaintea Lui, sa crezi mereu ca Dumnezeu nu te-a uitat, sa Il urmezi neincetat si neconditionat!
Eu vreau sa inchei scrisarea mea, spunand ca te astept pe la noi, sper sa mai poti veni pe la noi, Paul te imbratiseaza cu caldura.Ramai cu Domnul!
P.S. Zambeste cat mai des, invata-te sa zambesti, ai un zambet frumos, nu uita sa zambesti cat mai des, ca zambetul alunga iarna de pe fetzele oamenilor.                  Cu caldura,
Cristina Hodor

3 comentarii:

  1. Da, acum zambesc si eu! Ai dreptate, e bine sa zambesti, trebuie a zambim mai des si sa ii multumim lui Dumnezeu pt tot ce ne-a dat si pt tot ce ne-a luat, stie El de ce a facut asta.
    Frumos articol.
    Am fost scris si aseara un coment, dar nu stiu daca trebuia aprobat sau daca nu am facut eu ceva bine pe aici..
    dar imi cer scuze daca am scris de 2 ori:D

    RăspundețiȘtergere
  2. e extraordinar ce putere le-a dat El,Dumnezeu in incercare....oameni de astia sunt rari ca ..aurul de Ofir ..fara zgura!sunt binecuvintati de El,au pace in mijlocul incercarii.
    o zi cu soare Eutihuleeeee...:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Slava Domnului...a fost cu soare, acum e frig...:D o seara perfecta livia..

    RăspundețiȘtergere